Despre conacul Balcescu


Piatra de temelie a Conacului Balcescu a fost pusa in 1828 de catre Iancu Balcescu si Zinca (mama lui Nicolae Balcescu). Ulterior Conacul trece prin mai multe transformari pana la infatisarea de astazi.

In 1907 se executa lucrari ample de reconstructie, prin dublarea cladirii. In anul 1913 I se adauga foisorul tip cula.

Cele mai ample lucrari sunt executate in perioada interbelica de catre stranepotul de frate al lui Nicolae Balcescu, Radu Mandrea, intre anii (1936-1939), atunci cand se construieste etajul , intregind Conacul la forma din zilele noastre.

La sfârşitul deceniului cinci, al secolului trecut proprietarul conacului, Radu Mandrea, nepotul lui Barbu pe filiaţie directă, se hătărăște să doneze, statului român, conacul pentru creerea unui aşezământ ce va purta denumirea de Căminul Nicolae Bălcescu.

ACT DE DONAŢIE

„Subsemnatul Radu N. Mandrea, domiciliat în Bucuresti, str. Exarcu, nr. 3, proprietar al moşiei de baştină al neamului Bălceştilor, donez, în memoria lui Nicolae Bălcescu, în calitate de strănepot al acestuia, STATULUI ROMÂN, reprezentat prin Ministerul Artelor, cu sediul în Bucureşti, str. Ştirbei Voda, nr.39, Conacul Bălceştilor, cu parc, pădure, teren de cultură si grădina de zarzavat, situate în Valea Topologului, Judeţul Argeş. Scopul donaţiunii este ca întregul conac urmeaza a fi loc de reculegere, de studiu şi de însănătoşire a cărturarilor şi artiştilor de ambele sexe, care prin activitatea lor culturală si socială contribuiesc la propăşirea neamului nostru. Acest asezământ va purta numele de -Căminul Nicolae Bălcescu-.”

31 martie 1948

Timp de douăzeci de ani, până în 1968, conacul a avut destinaţia de „loc de odihnă şi de creaţie” pentru scriitori şi artişti. Aici au venit şi au creat mari scriitori (ex. M.Sadoveanu, Camil Petrescu).

În 1966, în urma vizitei, unei delagaţii oficiale, condusă de fostul şef al statului comunist, Nicolae Ceauşescu, acesta a luat hotărârea ca destinaţia „Căminului Nicolae Bălcescu” să fie schimbată în muzeu.

CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU VÎLCEA

-COMITETUL EXECUTIV-

DECIZIA Nr. 67

Din 15 aprilie 1968

Privitor la :Înfiinţarea Muzeului „ Nicolae Bălcescu” din

Comuna Bălceşti, judeţul Vâlcea

Având în vedere referatul nr. 402 din 13 aprilie 1968 al Comitetului pentru Cultură şi Artă judeţean Vâlcea, prin care se arată necesitatea înfiinţării Muzeului „ Nicolae Bălcescu”, în clădirea situată în comuna Bălceşti- Vâlcea, în care a trăit şi a conceput planul revoluţiei de la 1848

În baza art.6 al j şi art 24 din legea nr. 6/1957

DECIDE:

Art.1. Începând cu data de 1 mai 1968 se înfiinţează în comuna Bălceşti, judeţul Vâlcea, Muzeul „Nicolae Bălcescu”, în clădire în care marele revoluţionar a trăit şi a conceput planul Revoluţiei de la 1848.

Art.2. Clădirea se preia conform inventarului existent la data întocmirii procesului verbal de predare-primire ce se va încheia de Comitetul pentru Cultură şi Artă al judeţului Vîlcea cu C.S.C.A.

Art.3. Muzeul Nicolae Bălcescu se constituie ca unitate de grad judeţean, subordonat Comitetului pentru Cultură şi Artă al judeţului Vîlcea.

Art.4. Comitetul pentru Cultură şi Artă al Judeţului Vâlcea se împuterniceşte cu ducerea la îndeplinire a prezentei decizii.

Conacul are o structură arhitectonică ce îmbină stilul gotic cu cel brancovenesc , utilul cu armonia. Inaugurarea expoziţiei de bază, la 1968 a adus în reţeaua muzeală o instituţie de suflet care va înscrie împliniri de seamă în planul cercetării şi valorificării patrimoniului cultural naţional. În perioada 1968 – 1991 Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” a funcţionat în subordinea Muzeului Judeţean Vâlcea. În 1991 muzeul primeste personalitate juridica proprie devenind Memorialul ,,Nicolae Balcescu,,.

Astazi in interioarele Conacului Balcestilor este organizata expozitia de baza, structurata pe doua componente: primele patru sali zugravesc atmosfera boema din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, urmatoarele patru, prin panouri si vitrine oglindesc marturii despre memoria lui Nicolae Balcescu.

Distribuie: